sf3.ro Web analytics

Depravarea omului în concepția lui Calvin

Oamenii continuă să promoveze tot felul de minciuni despre doctrinele lui Calvin. Unii îl batjocoresc pentru că ei consideră ridicolă doctrina depravării totale dar aceasta pentru că nu înțeleg ce a promovat Calvin. Nicăieri Calvin nu a spus că omul nu poate face nici o faptă morală. Dimpotrivă, acesta este felul în care el a descris depravarea totală:

„tot ce se află în om, de la intelect și până la voință, de la suflet și până la trup, a fost pătat și înțesat cu această concupiscență”

„toate părțile sufletului au intrat în stăpânirea păcatului”

„nici o latură a sufletului nu rămâne pură sau neatinsă de această boală mortală”

p.359

Departe de a învăța că facultățile sufletului au fost distruse Calvin a învățat că ele au fost corupte în totalitate de păcat:

Rațiunea … este un dar natural și nu putea fi complet anulată. Ea a fost doar în parte slăbită, în parte coruptă, dar suficient de mult pentru ca ruinele ei să se poată vedea.

Tot astfel, voința, pentru că este inseparabilă de natura umană, nu a pierit nici ea, însă a fost robită în așa măsură de dorințele păcătoase încât nu mai poate să caute ceea ce este drept.

Vedem sădită în natura umană o anumită dorință de a căuta adevărul, adevăr spre care omul nu ar fi aspirat deloc dacă nu l-ar fi gustat deja. Așadar, intelectul omenesc posedă o anumită putere de înțelegere, atâta vreme cât este captivat în mod natural de dragostea pentru adevăr.

p.378

Este de excepție felul în care Calvin adaugă capacitățile omului total depravat deoarece el face distincție între cunoașterea pământească și cea duhovnicească. Omul o posedă pe prima dar și ea este un dar susținut de puterea lui Dumnezeu:

a. ordinea civică

Observăm că în mintea tuturor oamenilor există o întipărire universală referitoare la o anumită ordine civică și la o anumită corectitudine a relațiilor

b. artele și știința

Avem așadar la îndemână capacitatea și puterea nu doar de-a învăța, ci și pe aceea de a iventa ceva nou în oricare dintre aceste arte sau de a perfecționa și șlefui ceea ce am preluat de la predecesori.

Să ne fie rușine pentru o astfel de ingratitudine în care nu au căzut nici măcar poeții păgâni, căci ei au recunoscut faptul că zeii au inventat filozofia, legile și toate artele folositoare.

p.380-383

c. conduita de viață

Dacă prin natura lor neamurile au Legea dreptății gravată în mintea lor, noi nu putem spune că ele sunt complet oarbe în ceea ce privește conduita vieții.

Pavel adaugă imediat că în cazul lor conștiința ține loc de Lege.

p.390

Concluziile lui Calvin sunt deosebit de importante. Faptul că omul păstrează daruri naturale nu înseamnă că acestea funcționează automat:

Să învățăm așadar din exemplul lor câte daruri a lăsat Dumnezeu naturii umane chiar și după ce a fost deposedată de bunul său adevărat.

Dacă El nu ne-ar fi cruțat, căderea ar fi antrenat nimicirea întregii noastre naturi. Unii oameni excelează în ingeniozitate, alții sunt superiori în judecată, iar alții au disponibilitatea de a excela într-o artă sau alta. Prin această diversitate Dumnezeu ne înfățișează harul pe care îl are pentru noi, ca nu cumva să existe vreun om care să-și atribuie lui însuși ceea ce decurge în exclusivitate din pura generozitate divină. Căci de ce o persoană est emai bine dotată decât alta?

Oare lucrul acesta nu are menirea să pună în vedere la nivelul naturii obișnuite harul special al lui Dumnezeu, care, ocolindu-i pe mulți, ne arată că nu este tributar nimănui? Pe lângă aceasta Dumnezeu este Cel care inspiră activitățile specifice corespunzătoare chemării fiecărui om.

p.384

Învățătura Religiei Creștine