sf3.ro Web analytics

Teologia “Spălării picioarelor” | Ioan 13

Descarcă Audio: Download Audio

Actul spălării picioarelor are o teologie relativ simplă: la fel cum Hristos a slujit, la fel trebuie să-i slujim și noi pe frații noștri.

Este un joc de cuvinte foarte frumos făcut de Domnul Isus, joc care poate fi observat mai ușor în limba greacă. Domnul vorbește despre scăldat, despre spălat și despre curățit. Scăldarea este nașterea din nou. Spălarea este pocăința zilnică și mărturisirea păcatului. Când suntem scăldați, suntem și curățiți.

Această curățire este totală. Cornilescu lasă senzația că doar prin spălarea zilnică suntem curați de tot. De fapt, Domnul spune astfel: Cine s-a scăldat nu are nevoie să i se spele decât picioarele, pentru că este în totul curat (GBV 2001). Spălarea zilnică, de altfel, are loc și sens doar pentru că avem parte de scăldarea nașterii dn nou.

La fel cum un om se scaldă o singură dată, ca să fie curat, pentru o anumită perioadă de timp și nu are nevoie decât de spălări repetate ale picioarelor, la fel în mod spiritual scăldarea nașterii din nou are loc odată pentru totdeauna. Cine este născut din nou n-are trebuință să-și spele decât picioarele. Odată ce ești născut din nou nu mai ai trebuință de o altă naștere din nou, indiferent de ce s-ar întâmpla deoarece este un eveniment odată pentru totdeauna.

Spălarea picioarelor este igiena zilnică prin care ne curățim de tot. Cu alte cuvinte, noi suntem curați datorită scăldării nașterii din nou dar datorită umblării prin această lume (de aici și metafora spălării picioarelor) ne murdărim prin păcat. Soluția nu este să ne renaștem din nou, ci să ne curățim de păcatele zilnice.

Această curățire zilnică trebuie făcută în interiorul comunității deoarece Domnul Isus spune că sunteți datori să vă spălați picioarele unii altora. Trebuie să avem o preocupare sinceră pentru curăția umblării fraților noștri.

Necesitatea spălării zilnice, a igienii spirituale zilnice, este arătată prin cuvintele „Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine.” O traducere mai exactă spune: „Dacă nu te spăl Eu, nu ai parte cu Mine“. Cu alte cuvinte, spălarea zilnică a picioarelor, a păcatelor umblării zilnice, este o dovadă a faptului că avem (timpul prezent) parte de Hristos. Relația cu Hristos este demonstrată de curățirea zilnică a păcatelor de care ne facem vinovați.