sf3.ro Web analytics

Sabatul în Vechiul și Noul Legământ

SABATUL ÎN VECHIUL TESTAMENT

  1. La creație nu există o PORUNCĂ de a ține Sabatul adresată oamenilor. Dumnezeu sfințește ziua a șaptea și se odihnește în ea. Odihna lui Dumnezeu nu este fizică deoarece El nu are trup fizic și nici nu obosește.

  2. De la Adam și până la Moise Scriptura nu spune nimic despre Sabat ca lege pentru toți oamenii de pe pământ. Este uimitor că nu există nici o poruncă, nici o promisiune, nici un păcat și nici o pedeapsă legată de sabat.

  3. Decalogul a fost documentul oficial pe baza căruia s-a încheiat Vechiul Legământ cu poporul Israel. Sabatul face parte din acest Decalog. Decalogul este constituția care stă la baza Vechiului Legământ încheiat cu națiunea Israel, nu cu toți oamenii.

  4. Decalogul nu a fost dat neamurilor pentru că neamurile au avut principiile legii lui Dumnezeu înscrise în conștiință chiar înainte de darea Legii pe muntele Sinai. Israel le-a primit pe table de piatră.

  5. Sabatul a fost semnul vechiului legământ încheiat de Dumnezeu cu poporul Israel. Biserica nu este Israel și nici nu este în Vechiul Legământ. De aceea nu are nici semnul Vechiului Legământ.

Ce a fost sabatul pentru evrei?

Un semn că El este Domnul lor

Exodul 31:13 „„Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: ‘Să nu care cumva să nu ţineţi sabatele Mele, căci acesta va fi între Mine şi voi, şi urmaşii voştri, un semn după care se va cunoaşte că Eu sunt Domnul, care vă sfinţesc. ”

Osea 2:11 „Voi face să înceteze toată bucuria ei, sărbătorile ei, lunile ei cele noi, Sabatele ei şi toate praznicele ei.”

Ezechiel 20:20 „Sfinţiţi Sabatele Mele, căci ele sunt un semn între Mine şi voi, ca să ştiţi că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!»”

Un legământ nercurmat/veșnic

Exodul 31:16 „Copiii lui Israel să păzească Sabatul, prăznuindu-l, ei şi urmaşii lor, ca un legământ necurmat.”

Leviticul 24:8 „În fiecare zi de Sabat, să se pună aceste pâini înaintea Domnului, neîncetat: acesta este un legământ veşnic pe care-l vor ţine copiii lui Israel.”

Un semn că Domnul îi sfințește

Ezechiel 20:12 „Le-am dat şi Sabatele Mele să fie ca un semn între Mine şi ei, pentru ca să ştie că Eu sunt Domnul, care-i sfinţesc.”

O parte din Legea dată pe Sinai pentru Israel

Neemia 9:14 „Te-ai pogorât pe muntele Sinai, le-ai vorbit din înălţimea cerurilor, şi le-ai dat porunci drepte, legi adevărate, învăţături şi orânduiri minunate. Le-ai făcut cunoscut Sabatul Tău cel sfânt şi le-ai dat prin robul Tău Moise porunci, învăţături şi o Lege.”

Un semn al eliberării din Egipt

Deuteronomul 5.15 “Adu-ţi aminte că şi tu ai fost rob în ţara Egiptului, şi Domnul, Dumnezeul tău, te-a scos din ea cu mână tare şi cu braţ întins: de aceea ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să ţii ziua de odihnă.”

Călcarea Sabatului cerută chiar de Lege

Ioan 7:23 „Dacă un om primeşte tăierea împrejur în ziua Sabatului, ca să nu se calce Legea lui Moise, de ce turbaţi de mânie împotriva Mea pentru că am însănătoşit un om întreg în ziua Sabatului?”

Matei 12:5 „Sau n-aţi citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoţii calcă Sabatul în Templu, şi totuşi sunt nevinovaţi?”

SABATUL ÎN NOUL TESTAMENT

  1. Nu avem nici o PORUNCĂ în Noul Testament care să ne spună să ținem Sabatul. Toate celelalte porunci din decalog sunt repetate în afară de Sabat.

  2. Nu avem nici un PĂCAT în Noul Testament legat de încălcarea Sabatului. Doar în Vechiul Legământ făcut cu Israel avem.

  3. Nu avem nici o PEDEAPSĂ în Noul Testament pentru cei care nu au ținut Sabatul. Doar în Vechiul Legământ făcut cu Israel avem.

  4. Nu avem o PRACTICĂ a bisericii primare dintre neamuri care să arate ținerea Sabatului.

  5. Nu există o PRACTICĂ sau o PORUNCĂ a Sabatului pentru patriarhi, de la Adam până la Moise.

  6. Domnul Isus a dat porunci mereu dar niciodată nu a menționat și nici nu a făcut aluzie la Sabat. Niciodată!

  7. Domnul Isus a avut obiceiul de a intra în Sinagogă în ziua Sabatului pentru că era singura zi în care îi întâlnea pe evrei adunați la închinare. Nicăieri Domnul Isus nu poruncește respectarea Sabatului cu regulile și reglementările specifice legii lui Moise.

  8. Apostolii au păstrat Sabatul în exclusivitate și doar atunci când au făcut evanghelizare în sinagogile evreilor. Nu îi putea întâlni adunați împreună decât în sabate.

  9. Sabatul a fost o UMBRĂ a lucrurilor viitoare – dar REALITATEA este Hristos. Sabatul a fost dat cu scopul de a prevesti răscumpărarea prin Hristos.

Sabatul a fost o umbră:

Evrei 10:1 „În adevăr, Legea, care are umbra bunurilor viitoare, nu înfăţişarea adevărată a lucrurilor, nu poate niciodată, prin aceleaşi jertfe care se aduc neîncetat în fiecare an, să facă desăvârşiţi pe cei ce se apropie.”

Sabatul ne-a fost un îndrumător spre Hristos

Galateni 3:24-25 „Astfel, Legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă. După ce a venit credinţa, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta.”

Hristos este sfârșitul legii (și Sabatului):

Romani 10:4 „Căci Hristos este sfârşitul Legii, pentru ca oricine crede în El să poată căpăta neprihănirea.”

Legea (Sabatul) este înlocuită cu o nădejde:

Evrei 7:19 „căci Legea n-a făcut nimic desăvârşit – şi, pe de alta, se pune în loc o nădejde mai bună, prin care ne apropiem de Dumnezeu.”

Matei 11:13 „Căci până la Ioan au prorocit toţi prorocii şi Legea.”

Toate evenimentele importante pentru Biserică au fost promise și realizate în Ziua Domnului – cea dintâi zi a săptămânii. Nu există nici o altă zi umplută de Dumnezeu cu atâta semnificație și evenimente ale răscumpărării.

(1) Confirmarea răscumpărării. Este ziua în care Dumnezeu își confirmă planul răscumpărării prin învierea Domnului Isus.

(2) Pecetluirea eliberării noastre. Este ziua în care a fost pecetluită răscumpărarea noastră. Cel mai important eveniment din istorie are loc în ziua dintâi.

(3) Primul serviciu de închinare. Primul serviciu de închinare are loc în ziua învierii când Domnul se întâlnește cu ucenicii Săi.

(4) Prima predică a Domnului. În ziua aceasta Isus tălmăcește Scripturile (predică) ucenicilor Săi debusolați.

(5) Prima celebrare a Cinei. Se împarte Cina – moment al revelării de Sine a Domnului Isus pentru doi din ucenicii Săi.

(6) Manifestările vizibile ale Domnului. În ziua aceea au loc cele mai multe manifestări vizibile ale lui Hristos.

(7) Promisiunea/pregustarea primirii Duhului e făcută în ziua aceea. Domnul le spune: Luați Duh Sfânt.

(8) Ziua de acțiune a Domnului. În șapte zile nu se întâmplă nimic până în următoarea zi dintâi a săptămânii când Toma este prezent.

(9) Descoperirea împlinirii planului. În ziua dintâi ucenicii află că Scripturile – legea, profeții și psalmii s-au împlinit.

(10) Confirmarea nucleului bisericii. În ziua dintâi ucenicii sunt mandatați de Hristos ca întemeietori ai noi comunități religioase – Biserica.

(11) Odihna de toată tulburarea. În ziua dintâi ucenicii se liniștesc de toată tulburarea lor. În această zi se odihnesc ei în Hristos.

(12) Prezența lui Hristos se manifestă în ziua dintâi a săptămânii și, după aceea, în următoarea săptămână tot în ziua dintâi.

(13) Primirea mandatului. În acea zi el afirmă mandatul mondial de predicare a Evangheliei în care se promite iertarea păcatelor.

(14) Acceptarea tuturor neamurilor. În acea zi este ratificat noul legământ în care sunt acceptate toate neamurile.

(15) Pogorârea Duhului Sfânt are loc în ziua dintâi a săptămânii. Este promis și prezentat tipologic în aceeași zi când Domnul suflă peste ei.

(16) Formarea bisericii. Este ziua oficială a formării bisericii Noului Legământ, nu a Israelului.

(17) Primirea puterii pentru misiune. Este ziua în care se oferă putere pentru evanghelizarea lumii prin pogorârea Duhului Sfânt.

(18) Primirea darurilor în Biserică. Este ziua în care se dau daruri bisericii pentru slujire în comunitate și societate.

(19) Ioan are o vedenie în Ziua Domnului. În această zi se află în Duhul și are o revelație a persoanei Domnului Isus.

(20) Apostolul Pavel (Fapte 20:7) a predicat toată ziua și a dat Cina în ziua dintâi a săptămânii. Tot în acea zi a făcut o înviere.

(21) Este ziua în care prin Duhul Sfânt, la Cincizecime, are loc culegerea primelor roade duhovnicești a celor mântuiți.

Astăzi suntem sub Legea lui Hristos și a Duhului Sfânt:

Romani 7:4 „Tot astfel, fraţii mei, prin trupul lui Hristos, şi voi aţi murit în ce priveşte Legea, ca să fiţi ai altuia, adică ai Celui ce a înviat din morţi, şi aceasta, ca să aducem rod pentru Dumnezeu. ”

Ioan 1:17 „căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Hristos. ”

Romani 8:2 „În adevăr, legea Duhului de viaţă în Hristos Isus m-a izbăvit de legea păcatului şi a morţii. ”

1 Corinteni 9:21 „cu cei ce sunt fără Lege m-am făcut ca şi cum aş fi fost fără lege (măcar că nu sunt fără o lege a lui Dumnezeu, ci sunt sub legea lui Hristos), ca să câştig pe cei fără lege. ”

Galateni 6:2 „Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi veţi împlini astfel legea lui Hristos. ”

Galateni 2:19 „Căci eu, prin Lege, am murit faţă de Lege, ca să trăiesc pentru Dumnezeu. ”

2 Corinteni 3:6 „care ne-a şi făcut în stare să fim slujitori ai unui legământ nou, nu al slovei, ci al Duhului, căci slova omoară, dar Duhul dă viaţa. ”

Matei 22:37-40 „Isus i-a răspuns: „‘Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău.’ Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă. Iar a doua, asemenea ei, este: ‘Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.’ În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Prorocii.”