Despre închinarea duhovnicească prin muzică

Există atât de multe probleme urgente și multe subiecte importante care ar trebui lămurite și rezolvate astăzi dar care nu sunt, pentru că, se pare că unul dintre cele mai importante subiecte pentru generația actuală este muzica.

În Noul Testament, în pasajele prescriptive, nu avem foarte multe indicații legat de acest subiect, ceea ce înseamnă că munca noastră de studiu și cercetare nu va fi chiar atât de grea. Doresc să ne uităm la două pasaje paralele care prescriu ce fel de închinare prin muzică ar trebui să aibă biserica.

Trebuie să ne ghidăm cel puțin după aceste două principii hermeneutice în abordarea oricărui subiect care ține de practica și crezul bisericii Noului Legământ:

  • în primul rând, ne vom uita în special la pasajele doctrinare prescriptive care oferă porunci cu privire la închinare. Pasajele narative - descriptive arată sau ilustrează modul în care această închinare se desfășoară.

  • în al doilea rând, deși există principii universal valabile în închinarea Noului și Vechiului Legământ, totuși pentru noi au prioritate prescripțiile făcute Bisericii în Noul Testament. Noi nu suntem nici Israel, nici în Vechiul Legământ și nici într-o națiune teocratică.

Prescripțiile

Efeseni 5:17. De aceea nu fiţi nepricepuţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului. 18. Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh. 19. Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cîntări de laudă şi cu cîntări duhovniceşti, şi cîntaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului. 20. Mulţămiţi totdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos.

Coloseni 3:15. Pacea lui Hristos, la care aţi fost chemaţi, ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpînească în inimile voastre, şi fiţi recunoscători. 16. Cuvîntul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cîntări de laudă şi cu cîntări duhovniceşti, cîntînd lui Dumnezeu cu mulţămire în inima voastră. 17. Şi orice faceţi, cu cuvîntul sau cu fapta, să faceţi totul în Numele Domnului Isus, şi mulţămiţi, prin El, lui Dumnezeu Tatăl.

Principii pentru închinarea prin muzică:

1. Închinarea plăcută lui Dumnezeu este prin Duhul Sfânt.

În pasajul din Efeseni 5 porunca plinătății Duhului Sfânt le precede pe celelalte și ea este, de fapt, cea care generează efectele menționate ulterior: vorbirea, cântarea, lăudarea, mulțumirea, supunerea etc. Așadar, Dumnezeu nu va accepta o muzică cântată firește, sufletește care nu este energizată, călăuzită, sfințită de Duhul Sfânt.

Acest principiu este foarte greșit înțeles astăzi pentru că oamenii pun pe seama Duhului Sfânt cele mai bizare manifestări ale omului. Foarte des senzaționalismul, emoționalismul, manevrele și manipulările de scenă, efectele hipnotice sunt legate fără nici un fel de discernământ și rușine de lucrarea Duhului Sfânt. Acești oameni batjocoresc pe Duhul Sfânt, probabil fără să știe ce fac.

2. Închinarea prin muzică trebuie să vină din Cuvânt.

Textul din Coloseni 3 este deosebit de important pentru că el arată că locuirea din belșug a Cuvântului în adunare precede închinarea prin muzică. Dacă acest principiu ar fi aplicat în practică cele mai multe cântece compuse astăzi ar trebui scoase din uz pentru că sunt extrem de superficiale, lipsite de conținut biblic și compuse de oameni imaturi - care nu cunosc suficient Cuvântul lui Dumnezeu.

Cântarea crează teologia adunării, la fel cum o face predicarea Cuvântului, deși nu în aceeași măsură. De aceea, nu este lipsit de importanță ce anume cântăm. Este vital, după cum ne arată și apostolul Pavel, ca toate cântările să răsară dintr-o viață care este umplută de Cuvântul lui Dumnezeu.

Pavel arată în Efeseni 5 prin două porunci consecutive că plinătatea Duhului și priceperea Cuvântului sunt două părți elementare ale aceluiași proces duhovnicesc: cine este plin de Duhul Sfânt va fi plin de Cuvânt. Prin contrast, cu cât este cineva mai lipsit de manifestarea Duhului Sfânt cu atât va fi mai lipsit de înțelepciunea adusă de Cuvântul lui Dumnezeu.

Pe baza acestui principiu putem spune că compozitorii se pot califica pentru această muncă doar dacă au o cunoaștere temeinică a Cuvântului. De asemenea, cântările alese pentru închinare trebuie selectate pe baza aceluiași principiu - bogăția de Cuvânt prezente în ele. Pe noi nu ne interesează ce aranjamente muzicale extraordinare a realizat cineva dacă cuvântul nu este din belșug în versurile unei cântări. Cântarea fără bogăția Cuvântului nu este o cântare duhovnicească.

3. Închinarea prin muzică este un vehicul doctrinar

Astăzi avem de-a face mai degrabă cu o invazie de mentalitate firească, lumească, ba chiar ocultă, mistică și satanică și auzim deseori lideri de închinare sau promotori ai unui tip sau altul de muzică spunând că muzica are rolul de a ne deschide sufletul spre Cuvânt sau că ea trebuie să ne pregătească să primim Cuvântul. Sunt lideri de închinare care se pregătesc ore întregi ca "să ducă biserica în închinare".

Scriptura ne arată însă că închinarea prin cântare este un efect al Cuvântului deja primit în inimă și nicidecum o cauză. Singurul lucru care te poate duce în închinare este Cuvântul lui Dumnezeu prin care Duhul Sfânt ți-L descoperă pe Dumnezeu.

Coloseni 3:16. Cuvîntul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cîntări de laudă şi cu cîntări duhovniceşti, cîntînd lui Dumnezeu cu mulţămire în inima voastră

De fapt, ce spun acești oameni este că trebuie să manipulăm audiența prin muzică hipnotică, extrem de senzuală și sentimentală, în multe cazuri, lucru care duce la un dezechilibru lăuntric al sufletului și o manifestare bazată doar pe aspectul exterior, pe stil, pe estetic, pe senzațional și sentimental. Nicăieri în Scriptură nu găsim prescrise sau descrise asemenea scenarii sau metode de închinare prin muzică. Acestea sunt preluate din cultura păgână seculară și importate în biserică fără nici un fel de discernământ spiritual.

Apostolul Pavel chiar spune că închinarea prin muzică are rolul de sfătuire și învățătură, nicidecum să deschisă sufletul spre Cuvânt. Așadar, închinarea prin muzică (1) nu este doar născută din plinătatea Cuvântului care locuiește în noi, (2) ci este în sine, un vehicul al Cuvântului: Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cîntări de laudă şi cu cîntări duhovniceşti, cîntînd lui Dumnezeu cu mulţămire în inima voastră.

Compozitorii și cântările trebuie testate prin capacitatea lor de a transmite învățătură și de a zidi sufletește biserica. Testul unei închinări biblice prin muzică nu este dacă produce reacții de moment, diverse stări emoționale, sufletești sau manifestări fizice care arată un așa-zis contact cu Dumnezeu sau cu cerul. Testul este capacitatea unui compozitor de a face ca muzica să fie un vehicul pentru adevărul lui Dumnezeu transmis în bogăția prezentă în Scriptură. În caz contrar descalificarea este ireversibilă pentru acea compoziție.

4. Închinarea prin muzică are un aspect orizontal

A devenit la modă să se vorbească despre închinarea verticală, ca fiind superioară închinării orizontale. Cu alte cuvinte, unii spun că închinarea verticală este îndreptată către Dumnezeu în timp ce închinarea orizontală este îndreptată spre oameni.

Adevărul pe care îl observăm în Efeseni este că plinătatea Duhului Sfânt și locuirea din belșug a Cuvântului în noi ne va împinge spre o închinare bidirecționată - spre oameni și spre Dumnezeu. Pavel menționează întâi aspectul orizontal spunând “Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cîntări de laudă şi cu cîntări duhovniceşti” și abia apoi menționează aspectul vertical “şi cîntaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului”.

Așa-zisa închinare verticală este calul troian contemporan prin care s-a introdus în biserică muzica manipulatoare, hipotică, extrem de sentimentală și senzuală, de origine păgână, și totul s-a făcut sub pretextul coborârii Duhului Sfânt peste adunare. Este ușor de observat că efectele produse în asemenea sesiuni de închinare sunt aceleași pe care le experimentează participanții la concerte seculare sau în cluburi de noapte, unde nu există nimic dumnezeisc sau sfânt.

De asemenea Pavel arată acest aspect orizontal și în Coloseni 3 unde, la fel ca în Efeseni 5, arată aspectul orizontal al închinării înaintea celui vertical:

Cuvîntul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cîntări de laudă şi cu cîntări duhovniceşti, cîntînd lui Dumnezeu cu mulţămire în inima voastră.

Motivul pentru care aspectul orizontal este prioritar aici este pentru că prin el ne învățăm unii pe alții din Cuvântul lui Dumnezeu și doar după aceea suntem pregătiți să ne adresăm lui Dumnezeu lăudându-L. Dacă nu suntem informați despre Dumnezeu atunci nu putem să-I cântăm în mod sincer și corect.

Biblia nu ne spune că trebuie să fim într-o asemenea măsură absorbiți de noi înșine sau în noi înșine, bineînțeles sub pretextul că suntem absorbiți de închinare înaintea lui Dumnezeu, așa încât să nu mai ținem cont de ceilalți întrucât Pavel ne spune să vorbim prin cântare între voi. Unii și-au permis tot felul de lucruri sub pretextul închinării verticale în timp ce singurul lucru pe care l-au dovedit este că n-au înțeles ce este închinarea și că sunt complet lipsiți de dragoste față de ceilalți participanți la închinare.

Când cântăm cuvântul unii către alții, atunci Dumnezeu se descoperă prin această cîntare pentru că Cuvântul este despre El. Ca efect al descoperirii de Sine a lui Dumnezeu prin cîntarea plină de cuvânt, noi putem să îi răspundeam lui Dumnezeu prin cântări care îi înalță Noumele.

5. Închinarea prin muzică trebuie focalizată pe aspectul duhovnicesc

Sufletesc versus duhovnicesc

Există aspecte fizice ale închinării prin muzică care nu pot fi negate sau neglijate. Chiar simpla rostire a unor cuvinte este un aspect fizic esențial fără de care nu există închinare prin muzică. Dar accentul Noului Testament nu este asupra manifestărilor fizice sau emoționale, ci asupra inimii: “cîntaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului“ (Efeseni), “cîntînd lui Dumnezeu cu mulţămire în inima voastră” (Coloseni).

Este interesant să observăm că apostolul Pavel nu are nici un interes să reglementeze pozițiile noastre fizice sau în ce fel ar fi normal să ridicăm mâinile atunci când cântăm sau dacă trebuie sau nu să facem acest lucru. El este complet dezinteresat de acest aspect. Preocuparea lui Pavel este ca inima noastră să se afle într-o stare corectă înaintea lui Dumnezeu.

Așadar, testul unei închinări autentice prin muzică nu este dacă noi ne-am simțit bine, dacă ne-am putut conecta, dacă vreun lider a reușit să ne ducă în închinare, ci dacă am fost într-o atitudine corectă a inimii față de Dumnezeu. Cele mai multe afirmații despre închinarea de astăzi au de a face cu felul în care s-a simțit omul și nu cu atitudinea inimii față de Dumnezeu.

Muzica are capacitatea de a ne face să ne simțim bine, de a crea anumite stări emoționale pe care ni le dorim, de a ne face să uităm de griji sau să eliberăm stresul și emoțiile negative dar focalizarea unei închinări prin muzică nu este cu scop terapeutic sau psihologic, ci cu scop spiritual și duhovnicesc.

Muzica transformatoare

Muzica va avea puterea să ne schimbe atitudinile inimii doar dacă ea are un mesaj duhovnicesc, adică din Cuvântul lui Dumnezeu. Așadar, ceea ce ne schimba atitudinea nu este linia melodic, ci cuvântul din acea cîntare. Dacă lucrurile nu ar fi așa, atunci nu suntem cu nimic diferiți de cei care folosesc muzica în scop terapeutic, ceea ce este pur psihologic și nu are nicio treabă cu transformarea duhovnicească făcută de Duhul Sfânt prin Cuvânt.

Nu repetitivitatea, volumul muzicii, abilitatea unor lideri de a ne decupla mintea de la realitate, sau senzualitatea unor voci, pot să transforme inima noastră; ele pot doar să genereze niște sentimente și să satisfacă niște nevoi sufletești. Dumnezeu este singurul care aduce transformare iar El face prin Duhul Sfânt și prin Cuvântul lui.

6. Rolul sentimentelor în închinare

Noi suntem ființe emoționale și lucrul acesta este extraordinar. Sentimentele înfrumusețează viața noastră într-un mod special și unic. Așa ne-a creat Dumnezeu. În închinare sentimentele au un rol important, dar nu primar sau esențial.

Pavel vorbește despre a cânta cu mulțumire în inima noastră către Dumnezeu. Așadar, lui îi pasă de emoțiile pe care le avem în noi. Dar observați două aspecte legate de locul emoțiilor: 1. Sentimentele sunt poruncite aici. Ni se poruncește să cântăm cu mulțumire. Așadar, mulțumirea este ceva ce trebuie să producem prin puterea Duhului Sfânt, nu ceva ce trebuie să ne chinuim ca să simțim; 2. Sentimentele sunt un rezultat al plinătății Duhului și al prezenței Cuvântului în noi. Cu cât Cuvântul din cântare este mai slab cu atât există mai puține șanse ca sentimentele să fie corecte, sfinte, duhovnicești, reale și de durată.

Soluția este simplă: umple muzica cu mesaj biblic. Rezultatul este în mâinile lui Dumnezeu. El va hotărâ cum va modifica stările noastre lăuntrice prin puterea Duhului Sfânt. Nu este treaba noastră să manevrăm sentimentele cu metode psihologice, păgânești, seculare sau oculte. Când cântăm cuvântul unii către alții, atunci Dumnezeu se descoperă prin această cîntare. Ca efect al descoperirii de sine a lui Dumnezeu prin Cîntarea plină de cuvânt, noi putem să îi răspundeam lui Dumnezeu prin cântări care îi înalță numele.