Această secțiune se leagă de cea anterioară prin faptul că motivul pentru care suferim va fi judecat de Dumnezeu. Nu este totuna dacă suferim pentru păcat sau pentru că suntem creștini.
1. Rânduiala judecății
- Judecata neprihăniților (din casa lui Dumnezeu)
v.17 Căci suntem în clipa când judecata stă să înceapă de la casa lui Dumnezeu.
Ce judecată vine peste casa lui Dumnezeu?
(1) Judecata de răsplătire. Judecata finală a credincioșilor este una pentru răsplătire așa cum arată Scriptura în multe locuri. Ei nu sunt judecați pentru mântuire sau pierzare deoarece a fost judecat Isus în locul lor așa încât orice credincios poate lua pentru sine cuvintele: cine crede în Mine, are viața veșnică și nu vine la judecată ci a trecut din moarte la viață. Judecata pentru răsplătire este prima judecată (de aceea Petru spune judecata stă să înceapă cu noi) deoarece Biserica este răpită înainte de învierea tuturor morților care vin la judecată pentru a li se hotărâ destinul.
(2) Judecata disciplinatorie. Unii spun că Petru vorbește însă aici, se pare, despre o judecată prealabilă – o judecată care are loc pe pământ, lucru care nu ar fi incompatibil cu modul lui Dumnezeu de lucru cu credincioșii Săi. În multe cazuri credincioșii au fost disciplinați pe pământ chiar pentru păcatele lor așa încât nu li se va imputa nimic în momentul răsplătirii lor. Avem un asemenea exemplu foarte clar în Biserica din Corint: 1 Corinteni 11:29. Căci cine mănîncă şi bea, îşi mănîncă şi bea osînda lui însuş, dacă nu deosebeşte trupul Domnului. 30. Din pricina aceasta sînt între voi mulţi neputincioşi şi bolnavi, şi nu puţini dorm. 31. Dacă ne-am judeca singuri, n-am fi judecaţi. 32. Dar cînd sîntem judecaţi, sîntem pedepsiţi de Domnul, ca să nu fim osîndiţi odată cu lumea.
Nu are cum să se aibă în vedere o judecată spre hotărârea destinului etern pentru că Petru afirmă clar mai jos că acești oameni erau neprihăniți și vor fi mântuiți. Deodată ce el le dă această siguranță este clar că judecata despre care se vorbește este altceva decât judecata de care vor avea parte cei necredincioși.
De ce judecata începe cu Casa lui Dumnezeu.
Mulți oameni au răstălmăcit aceste versete. Totuși este clar că Dumnezeu are în vedere în primul rând Casa Lui deoarece ea este prima responsabilă să facă voia lui Dumnezeu datorită harului special primit și datorită faptului că ea nu este judecat odată cu lumea.
Cum ne ajută pe noi gândul la judecata lui Dumnezeu?
Textul nu spune că avem parte de același tip de judecată, ci arată cronologia și faptul că noi suntem primii judecați. Dar faptul că suntem primii judecați este un avantaj și un semn că suntem ai Domnului, altfel ar însemna că suntem parte din lume.
De fapt acesta este un argument foarte puternic pe care Petru îl folsoește ca să le dea siguranță acestor oameni care sufereau. În toată epistola el încearcă să-i încurajeze nu terorizându-i cu posibilitatea pierderii mântuirii, ci oferindu-le siguranță. Ar fi foarte ciudat ca încurajarea pe care Petru le-o dă aici să fie în toatlă contradicție cu tonul tuturor celorlalte pasaje.
- Judecata necredincioșilor (în Evanghelia lui Dumnezeu)
Și, dacă începe cu noi, care va fi sfârșitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu?
Petru nu are interes acum să stabilească pedeapsa exactă a celor care resping Evanghelia dar arată că acesta este un păcat special. Termenul ascultă este tradus foarte slab în limba română deoarece el înseamnă, de fapt, a nu te lăsa convins. Cu alte cuvinte, există o persuasiune a propovăduirii Evangheliei cărora acești oameni i-au făcut față și au respins-o. Pentru acest motiv ei vor avea parte de un final nefericit.
2. Rezultatul judecății
- Neprihănitul scapă: v.18 Și, dacă cel neprihănit (dikaios) scapă (sōzetai) cu greu,
Este suficient de clar de înțeles că textul nu vorbește despre judecata eternă a acestor oameni deoarece îi numește neprihăniți și că vor fi mântuiți. Orice ar însemna mântuirea cu greu totuși este clar că aici se oferă o siguranță a mântuirii lor și în nici un fel nu se pune sub semnul întrebării destinul lor veșnic.
Este interesant cu arminienii aruncă gramatica peste geam atunci când ajung la un asemenea text. În loc să vadă indicativele din aceste text ei le iau și le folosesc ca pe niște amenințări, avertizări sau imperative însă pasajul nu prezintă nimic de felul acesta ci pur și simplu afirmă că cei neprihăniți vor scăpa.
În ce fel un neprihănit este scăpat cu greu? Cel mai probabil Petru încearcă să ne facă să apreciem mântuirea primită de Dumnezeu. Deși ea este sigură în mâinile lui Dumnezeu, totuși nu înseamnă că este un lucru simplu și ieftin. Dimpotrivă ea este cel mai glorios lucru dăruit de Dumnezeu omului.
- Nelegiuitul suferă: ce se va face cel nelegiuit și cel păcătos?
La fel ca mai înainte, deoarece tema și subiectul lui Petru nu este să stabilească exact natura și tipul pedepsirii celor necredincioși, el refuză să detalieze acest aspect totuși face foarte clar faptul că vor avea parte de o judecată aspră deodată ce chiar judecata creștinilor este una serioasă.
Cei ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu sunt descriși aici ca nelegiuți și păcătoși. Respingerea Evangheliei are cauză trăirea în păcat și faptul că omul își adoră păcatele și poftele în care trăiește. Doar Evanghelia ne poate scăpa de această stare de păcat și nelegiuire.