Poate că primul lucru pe care trebuie să-l spunem când citim acest pasaj nu este dacă el susține doctrina calvinistă sau arminiană, ci că el ne îndeamnă să ne rugăm. Dacă nu facem acest lucru, ci ne desfătăm în dezbateri pe texte biblice, ne aflăm într-o stare de păcat pentru că nu ascultăm porunca Scripturii.
Acestea fiind spuse voi încerca să arăt că expresia toți oamenii, care poate însemna fie toți oamenii fără distincție (adică categorii), fie toți oamenii fără excepție (adică indivizi), în pasajul din 1 Timotei, nu se referă la fiecare individ de pe planetă. Pur și simplu trebuie să urmăriți prezentarea textului și să puneți niște întrebări logice.
1. Rugăciunea pentru toți oamenii
1 Timotei 2:1 "Vă îndemn dar, înainte de toate, să faceţi rugăciuni, cereri, mijlociri, mulţumiri pentru toţi oamenii, "
Aici avem prima apariție a expresiei toți oamenii din acest pasaj. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este aceasta: în ce sens trebuie să ne rugăm pentru toți oamenii deodată ce este evident că nu putem face lucrul acesta? Și dacă ar exista doar câteva milioane de oameni pe planetă (nu 7 miliarde +) și ne-am pune 100 de oameni să aflăm toate numele lor tot nu am avea timp să ne rugăm pentru fiecare în parte. Iar în timpul acesta unii ar muri și alții s-ar naște. La vremea scrierii epistolei era cu neputință să afli cine sunt toți oamenii de pe planetă iar acum când există o tehnologie atât de avansată ne aflăm într-o situație cu atât mai dificilă pentru că sunt câteva miliarde de oameni.
Insist asupra acestui aspect pentru că este evident că ideea apostolului Pavel nu este să ne rugăm pentru fiecare individ în parte de pe planetă. Iar dacă apostolul Pavel nu se referă la acest lucru înseamnă că acest toți oamenii este o declarație generală și nu trebuie interpretat ca referindu-se la fiecare individ în parte.
2. Rugăciunea pentru dregători
1 Timotei 2:2 "pentru împăraţi şi pentru toţi cei ce sunt înălţaţi în dregătorii, ca să putem duce astfel o viaţă paşnică şi liniştită, cu toată evlavia şi cu toată cinstea. "
Interpretarea oferită adineauri expresiei toți oamenii este confirmată de acest verset care vorbește despre o categorie specifică de oameni - cei înălțați în dregătorii. Motivul pentru care Pavel menționează această categorie este datorită faptului că aceștia au fost vârful de lance în prigonirea creștinilor iar ei, cel mai probabil, ar fi fost ultimii oameni pentru care te-ai fi rugat. Pavel îi încredințează pe credincioși că și această categorie de oameni se află sub providența divină.
Cu alte cuvinte, când Pavel spune faceți rugăciuni ... pentru toți oamenii, el spune de fapt faceți rugăciuni ... pentru tot felul de oameni ... chiar și pentru cei înălțați în dregătorii. Deși de-alungul istoriei ei au fost oameni care au facilitat persecutarea creștinilor și au fost dintre cei mai corupți oameni de pe pământ, totuși ei trebuie purtați în rugăciune fiindcă Dumnezeu poate să se atingă și de ei.
3. Voința lui Dumnezeu pentru mântuirea tuturor
1 Timotei 2:3-4 "Lucrul acesta este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostrucare voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului."
Motivul pentru care Dumnezeu este numit aici cu două dintre numele Sale - Dumnezeu, Mântuitorul nostru este pentru a prezenta un propulsor pentru rugăciune. Aici se îmbină foarte frumos Suveranitatea lui Dumnezeu cu Salvarea Lui demonstrata în mântuirea noastră. Poate ne-am fi așteptat, datorită tonului pasajului, ca apostolul să spună Mântuitorul tuturor dar el nu spune asta, ci că suveranitatea lui Dumnezeu este demonstrată în mântuirea noastră.
Una dintre cele mai populare interpretări ale pasajului este că Dumnezeu are dorința să mântuiască oameni dar ei nu sunt mântuiți din două motive: 1. fiindcă cei credincioși nu le predică Evanghelia și 2. fiindcă cei care o ascultă nu vor să se pocăiască. În această interpretare termenul atribuit lui Dumnezeu voiește înseamnă că El își dorește acest lucru dar nu-l va îndeplini pentru că a lăsat o parte din misiune pe umerii slujitorilor și cealaltă parte pe umerii ascultătorilor. Așadar, nu este vorba că Dumnezeu nu poate, ci că nu vrea la propriu să mântuiască oamenii decât în condițiile amintite.
Eu sunt de acord că Dumnezeu a hotărât niște condiții în care mântuirea este lucrată: credința omului și predicarea Evangheliei, dar spun că voința lui Dumnezeu nu a lăsat acestea două la discreția omului. Cu alte cuvinte, Dumnezeu nu și-a riscat tot planul mântuirii lăsând totul la deciziile omului, la dorința lui de a propovădui Evanghelia sau de a o primi prin credință.
Scriptura ne vorbește în două feluri despre voința lui Dumnezeu: voia decretivă și voia prescriptivă. Voia decretivă este ce a hotărât Dumnezeu să se împlinească și se va împlini iar voia prescriptivă este ceea ce Dumnezeu a poruncit omului să facă. Așadar, prima voie arată hotărârile lui Dumnezeu iar a doua arată responsabilitatea omului.
Dacă textul acesta vorbește despre voia prescriptivă a lui Dumnezeu atunci înseamnă că acesta este modul în care trebuie să predicăm noi Evanghelia - afirmând pretitudineni, oricând și față de oricine că Dumnezeu dorește mântuirea lor. Acest lucru este adevărat - Dumnezeu are dispoziția de a mântui pe oricine care vine la El prin credință, doar pe baza harului Său și doar prin Hristos.
Totuși, eu cred că pasajul vorbește despre voia decretivă a lui Dumnezeu, despre faptul că El a hotărât și își va duce la îndeplinire planul de a mântui toți oamenii, adică, conform interpretării de mai sus a expresiei, El va mântui oameni din toate categoriile existente pe pământ.
Dacă expresia toți oamenii din versetul 1 nu s-a putut referi la fiecare individ de pe planetă, nu văd nici un motiv în text ca să cred că el caută o nouă extensie sau semnificație. Nu există nici o dovadă textuală care să ne arate că Pavel schimbă sensul de la toți fără distincție (adică orice categorie) la toți fără excepție.
4. Mântuirea și cunoștința adevărului
1 Timotei 2:3-4 "Lucrul acesta este bun şi bine primit înaintea lui Dumnezeu, Mântuitorul nostrucare voieşte ca toţi oamenii să fie mântuiţi şi să vină la cunoştinţa adevărului."
Expresiile să fie mântuiți și să vină la cunoștința adevărului se referă la același eveniment. Termenul mântuiți se referă la rezultatul lucrării iar cunoștința adevărului se referă la procedură. Dumnezeu nu dorește pur și simplu mântuirea omului, ci a și stabilit felul în care va fi mântuit - prin cunoștința adevărului.
Este fantastic să observați că apostolul mai repetă expresia aceasta în alte două epistole pastorale: 2 Timotei și Tit. Nu putem interpreta expresia decât privind la modul în care a folosit-o apostolul Pavel. Iar Pavel arată că Dumnezeu produce această cunoștință a adevărului, așa că nu putem spune că Dumnezeu dorește ca oamenii să o aibă (pentru a fi mântuiți) dar această dorință îi rămâne neîmplinită din cauza lor.
Priviți cum apostolul Pavel, nu la voia întâmplării, leagă pocăința și credința de cunoștina adevărului. Într-un loc o leagă de credința aleșilor (cei predestinați) și în alt loc de pocăința dată de El. Așadar, Dumnezeu este la lucru pentru ca oamenii să ajungă la cunoștința adevărului în mod infailibil.
Tit 1:1 "Pavel, rob al lui Dumnezeu şi apostol al lui Isus Hristos potrivit cu credinţa aleşilor lui Dumnezeu şi cunoştinţa adevărului, care este potrivit cu evlavia,"
2 Timotei 2:25 "să îndrepte cu blândeţe pe potrivnici, în nădejdea că Dumnezeu le va da pocăinţa ca să ajungă la cunoştinţa adevărului;"
Concluzia este că toți oamenii ajung la cunoștința adevărului pentru că Dumnezeu voiește acest lucru. Mai înseamnă și că acești toți oamenii se referă la ce am spus anterior: la tot felul de oameni, la toate categoriile de oameni, la oameni fără discriminare.
5. Mijlocirea lui Hristos
1 Timotei 2:5-6 "Căci este un singur Dumnezeu şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos, care S-a dat pe Sine Însuşi ca preţ de răscumpărare pentru toţi: faptul acesta trebuia adeverit la vremea cuvenită,"
Acest pasaj ne spune că Isus este Singurul mijlocitor între Dumnezeu și oameni - termenul fiind unul general. Pavel nu spune că Isus mijlocește pentru toți oamenii (pentru fiecare individ în parte), ci folosește termenul general oameni. Totuși, insist să observați limbajul general al lui Pavel care exclude ideea că Isus ar mijloci pentru toți oamenii - în sensul de fiecare individ.
Pavel nu spune că Isus mijlocește (verb) pentru oameni, ci că este mijlocitor (funcția Lui) între Dumnezeu și oameni pentru că ntr-adevăr, nu există alt Mijlocitor la dispoziția oamenilor decât Hristos.
Acest pasaj prezintă atât mijlocirea cât și moartea Domnului Isus. Aceste două au fost reprezentate tipologic în lucrarea Marelui Preot care mijlocea pentru păcătos și aducea jertfă de ispășire doar pentru aceia pentru care și mijlocea. Isus este un Mare Preot desăvârșit care face o lucrare completă de mântuire - mijlocește și moare pentru aceiași Oameni.
Problema celor care spun că Isus a murit pentru fiecare om este să explice cum se face că Isus este prezentat ca mijlocitor doar al celor credincioși și El Însuși neagă deschis că s-ar ruga pentru lume. Domnul Isus afirmă în rugăciunea de Mare Preot că se roagă doar pentru ucenici și apoi pentru aceia care vor crede în El prin ei.
Trebuie să concluzionăm că Hristos mijlocește pentru toți pentru care a și murit și că, dacă mijlocește doar pentru cei aleși atunci doar pentru ei a murit iar expresia “toți oamenii” se referă la totalitatea aleșilor din lume culeși din toate categoriile de oameni.
Ioan 17:9 "Pentru ei Mă rog. Nu Mă rog pentru lume, ci pentru aceia pe care Mi i-ai dat Tu, pentru că sunt ai Tăi –"
Ioan 17:20 "Şi Mă rog nu numai pentru ei, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvântul lor."
Romani 8:34 "Cine-i va osândi? Hristos a murit! Ba mai mult, El a şi înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu şi mijloceşte pentru noi!"
6. Moartea răscumpărătoare a lui Hristos
1 Timotei 2:5-6 "Căci este un singur Dumnezeu şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos, care S-a dat pe Sine Însuşi ca preţ de răscumpărare pentru toţi: faptul acesta trebuia adeverit la vremea cuvenită,"
Dacă expresia toți oamenii a fost interpretată din v.1 ca referindu-se la tot felul de oameni, nu avem nici un motiv să îi schimbăm semnificația aici. Așadar, este adevărat că Isus, în concordanță cu alte pasaje, a murit pentru orice fel de om, pentru toate categoriile de oameni, pentru oameni fără discriminare. Nicidecum pasajul nu spune că Isus a murit pentru fiecare individ în parte care a trăit, trăiește sau va trăi vreodată.
Conceptul răscumpărare își pierde orice sens dacă oamenii sunt răscumpărați, și totuși rămân în robie. De aceea, eu cred că toți aceia pentru care Hristos a murit sunt cu adevărat răscumpărați, nu doar la calvar, ci și în realitate când Hristos îi eliberează prin cuvânt și Duhul Sfânt. Dacă răscumpărarea ar fi doar potențială, atunci avem o imagine grotească asupra celei mai importante lucrări din univers. Este ca și cum evreii din Egipt aveau sînge pe ușiorii ușii dar urmau totuși să fie uciși.
Apocalipsa 5:9 "Şi cântau o cântare nouă şi ziceau: „Vrednic eşti Tu să iei cartea şi să-i rupi peceţile, căci ai fost înjunghiat şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice neam."
7. Lucrarea de misiune a apostolului Pavel
Până acum avem expresiile toți oamenii, toți și oameni pentru a descrie pe cei cărora Dumnezeu le face parte de planul mântuirii. Am observat că semnificația expresiei este oameni din toate categoriile și nicidecum fiecare individ fără excepție.
Ca o ultimă confirmare pasajul ne descrie lucrarea apostolului Pavel în aceeași termeni de categorii, nu de indivizi:
1 Timotei 2:7 "şi propovăduitorul şi apostolul Lui am fost pus eu – spun adevărul în Hristos, nu mint – ca să învăţ pe neamuri credinţa şi adevărul."
Este evident că apostolul Pavel nu a învățat toate etniile pământului pentru că nu a ajuns la toate, dar este sigur că apostolul Pavel nu a exclus niciuna dintre categoriile cu care a luat contact. Așadar, se poate spune într-un sens general că apostolul Pavel a propovăduit credința și adevărul tuturor oamenilor - neamurilor. Pavel vorbește deseori în epistolele sale despre slujba sa între neamuri pentru că misiunea lui principală era pentru ei, având în vedere faptul că evreii au fost primii oameni avuți în vedere de Dumnezeu în lucrarea de mântuire. Deci, limbajul de aici este unul general iar Pavel folosește termenul neamuri pentru a face distincție de evrei arătându-ni-se din nou că el vorbește de categorii, nu de indivizi.
Un pasaj cu același subiect face afirmații mai precise:
Coloseni 1:28 "Pe El Îl propovăduim noi şi sfătuim pe orice om şi învăţăm pe orice om în toată înţelepciunea, ca să înfăţişăm pe orice om desăvârşit în Hristos Isus. "
Nu există nici un dubiu că apostolului Pavel îi era imposibil să ajungă la orice om, să cunoască orice om și să-i propovăduiască Evanghelia. Totuși Pavel nu minte aici când spune că Îl propovăduiește pe Hristos oricărui om. Tot ce face el este să folosească un limbaj general pentru a lămuri că el nu exclude pe nimeni din lucrarea sa de propovăduire.
Dacă apostolul Pavel se referă la oameni în general când folosește expresii precise ca și orice om, cum vedem clar că o face în Coloseni 1:28, cu siguranță se referă la oameni în general când folosește expresii generale ca și toți oamenii.
Poate cel mai important principiu pe care trebuie să-l învățăm din acest articol este că trebuie să interpretăm nu doar fiecare verset, ci și fiecare expresie și termen în propriul context, fără să importăm concepte personale, culturale, tradiționale sau teologice din alte pasaje sau alte locuri.
În concluzie, Dumnezeu vrea ca oameni din toate categoriile să fie mântuiți, Isus a venit și a murit în mod eficient pentru ei iar acum mijlocește pentru ei iar apostolul Pavel a mers și a propovăduit acestora Evanghelia așa încât ei au ajuns la cunoștința adevărului și au fost mântuiți. Acest lucru se întâmplă cu eficiență și astăzi. Jerfa lui Hristos, planul lui Dumnezeu de mântuire și lucrarea de misiune nu falimentează! Doar dacă înțelegem corect expresia toți oamenii putem vedea infailibilitatea și eficacitatea jertfei lui Hristos, a decretelor lui Dumnezeu și a propovăduirii Evangheliei.