Cumva s-a strecurat o practică larg răspândită în cele mai multe adunări evanghelice că slujirea publică poate fi lăsată și în mâna tinerilor necredincioși. Numesc “tineri necredincioși” pe toți aceia care nu sunt născuți din nou indiferent că provin sau nu din familii de creștini.

Cum s-a ajuns aici?

Unii justifică cu faptul că ei se vor pierde în lume dacă nu îi vom implica în formațiile bisericii. Acest lucru este aproape eretic pentru că transmite ideea că formațiile muzicale ar fi metoda mântuirii copiilor noștri și nu Evanghelia. În al doilea rând, se lucrează cu ipoteza că responsabilii de expunerea copiilor la mesajul Evangheliei este biserica, nu familia, ceea ce este fals și nebiblic. De fapt, din acest motiv se pierd tinerii - pentru că familiile își abandonează responsabilitatea de a-i crește pe copii sub pretextul că biserica se va ocupa de ei. Repet, este greșit, nebiblic și distructiv pe termen lung.

De ce implicarea acestor tineri în slujiri publice este dezastruoasă?

1. Pentru că în realitate Dumnezeu primește doar închinarea celor răscumpărați. Dumnezeu NU primește închinarea celor care nu-s împăcați cu El, care sunt fiii întunericului și ai mâniei.

2. Pentru că acești tineri nu au cum să ajute sau să conducă biserica în închinare deodată ce ei nu au habar ce este închinarea și nici nu se pot închina tocmai pentru că nu sunt mântuiți? Așadar, ce rost are implicarea lor dacă nu se închină? Absurditatea acestei practici este evidentă.

3. Pentru că în Scriptură nu există conceptul de slujire în cadrul bisericii fără calificare spirituală. Tinerii aceștia sunt la fel de necalificați ca și orice alt necredincios care ar intra pentru prima dată în biserică direct de pe stradă. Nu au calificarea elementară: nașterea din nou.

4. Pentru că în mod conștient noi promovăm public ideea că nu doar cei răscumpărați sunt acceptați în închinare de către Dumnezeu, ci și cei despărțiți de Dumnezeu. În realitate Dumnezeu nu acceptă așa ceva.

5. Pentru că transmitem ideea că închinarea are prioritate înaintea mântuirii - ceea ce este absurd și fals. Dumnezeu nu se poate bucura de închinare celor nemântuiți. Ceea ce trebuie subliniat mereu și mereu este că acești tineri au nevoie de mântuire și că noi nu suntem liniștiți până când ei nu se împacă cu Dumnezeu.

6. Pentru că le transmitem tinerilor noștri teama de a nu-i “pierde” și că suntem gata să ne compromitem față de Dumnezeu pentru acest lucru. De fapt ei sunt pierduți oricum și trebuie găsiți prin Evanghelie. De ce să le spunem că nu vrem să-i pierdem când ei de fapt sunt pierduți și ar trebui să știe acest lucru?

7. Pentru că îi învățăm pe tineri să trăiască în ipocrizie. Este o ipocrizie fără margini să încurajezi tinerii să laude doar cu buzele pe un Dumnezeu pe care nu-L iubesc și în care nu s-au încrezut.

8. Pentru că biserica se transformă rapid în formații de haiduci care vin doar să-și facă numărul și apoi se pierd în treburile lor, dovedind în felul acesta că ei oricum sunt pierduți cu sau fără formațiile noastre.

9. Pentru că îi împingem pe acești tineri pe calea pierzării întrucât mulți dintre ei vor crede că sunt bine doar pentru că sunt implicați în formații. Îi ajutăm să trăiască în auto-înșelare.

10. Pentru că le spunem că formațiile muzicale sunt atât de importante încât acceptăm ca acolo să fie oameni care nu-L cunosc pe Dumnezeu. În realitate ele nu sunt atât de importante pentru că Biblia nu spune nicăieri că ar fi.

11. Pentru că Dumnezeu urăște închinarea unor oameni care Îl cinstesc doar cu buzele iar cu inima sunt departe de El. Noi înșine, chiar în locul prezenței lui Dumnezeu, îi provocăm pe tineri să-L provoace pe Dumnezeu printr-o închinare falsă. Mie mi se pare că nu suntem conștienți de ceea ce facem.

12. Pentru că această practică desensibilizează biserica care ajunge să trăiască cu senzația că acești tineri sunt ok doar pentru că sunt implicați în formații - când, de fapt, ei se află în cea mai gravă stare în care se poate afla vreun om.

13. Pentru că această practică prioritizează greșit lucrurile - arătăm tuturor că este mai important aspectul estetic și nu calitatea duhovnicească a celor implicați. Când condiția spirituală este ignorantă se va ajunge la acest lucru - esteticul și plăcutul va domina.

14. Pentru că este imposibil ca să existe creșterea spirituală sau zidirea sufletească din slujirea unor oameni care nu-L cunosc pe Dumnezeu și nu sunt născuți din nou.

În concluzie, slujirea tinerilor necredincioși este dăunătoare pentru tineri, este dăunătoare pentru experimentarea prezenței lui Dumnezeu în adunare și este dăunătoare pentru adunare. Este nebiblică și ar trebui să renunțăm la ea.

Înțeleg că pentru păstori va fi o luptă teribilă ca să implementeze tiparul Scripturilor dar și dacă nu-l vor implementa se vor face vinovați de un păcat mare împotriva lui Dumnezeu. Închinarea nu este joacă pentru copii și nici o metodă de a mulțumi părinți care își neglijează copiii și doresc să se justifice punând presiune asupra copiilor lor ca ei să fie implicați în diverse activități ale bisericii.