sf3.ro Web analytics

Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii

Ioan a strigat când L-a văzut pe Isus: Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii. Ioan 1:29

Deseori suntem portretizați ca unii care forțează interpretările naturale și clare ale textului pentru a ne susține o poziție teologică asimilată antecedent studierii Scripturii. Dar oare de ce am avea un asemenea interes? Eu personal cred în ispășirea eficace și particulară pentru că o găsesc pretutindeni în Sfânta Scriptură.

Semnificația termenului

Cei mai mulți probabil înțeleg prin termenul lume orice persoană care a trăit, trăiește sau va trăi vreodată pe pământ. Cu alte cuvinte, ei cred că Isus este Mielul lui Dumnezeu care a ridicat păcatul tutoror oamenilor de pretutindeni, din toate timpurile, fără excepție. Trebuie însă să fim sinceri și să recunoaștem că această definiție nu se găsește nici în acest verset și nici în vreun altul. Așadar, pentru a adopta această semnificație trebuie să o extragem din acest pasaj. Noi nu putem porni cu o semnificație a termenului, pe care n-am argumentat-o, și să pretindem că altcineva a schimbat semnificația termenului.

Iată de ce termenul lume nu poate însemna ceea ce pretind susținătorii doctrinei ispășirii universale. Versetul 10 spune astfel: "El era în lume, şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut." Care este lumea în care era Isus, lumea care a fost făcută prin El și care nu L-a cunoscut? Observați că se vorbește despre o necunoaștere la timpul trecut, ceea ce înseamnă că nu se referă la fiecare om de pretutindeni, din toate timpurile. Se referă cu siguranță la evrei. Versetul imediat următor dublează această afirmație: "A venit la ai Săi, şi ai Săi nu L-au primit." Cu siguranță era o jignire pentru evrei să fie numiți lume dar ei erau lumea despărțită de Dumnezeu care L-a respins pe Fiul Său.

Scopul pasajului

Este absurd să afirmăm că scopul pasajului nostru este să trateze extensia ispășirii. În primul rând, Ioan nu dă nici un detaliu despre ispășirea Domnului Isus, cu atât mai puțin despre extensia ispășirii. Dacă vrem să vorbim despre ispășire, nu acesta este pasajul care tratează subiectul. Este trist că se evită o sumedenie de pasaje doctrinare care vorbesc pe larg despre acest subiect și se apelează la asemenea pasaje care n-au fost intenționate să vorbească despre ispășire. În al doilea rând, acest pasaj nu folosește niciunul dintre termenii obișnuiți pentru ispășire. Cu atât mai puțin putem vorbi aici despre propițiere.

Pasajul narativ

Doctrina biblică trebuie extrasă în mod intenționat din pasaje doctrinare nu din pasaje narative (descriptive). Motivul constă în faptul că pasajele narative ilustrează sau exemplifică ceea ce se afirmă în pasajel doctrinare. Pasajul nostru este un pasaj narativ care atinge în treacă subiectul morții Domnului Isus fără să ofere detalii precise despre ce înseamnă acest lucru. Așadar, n-ar trebui să căutăm aici detalii despre extensia ispășirii Domnului Isus.

Cum a înțeles evanghelistul Ioan

Singurul pasaj care mai folosește expresia ridică păcatul este în 1 Ioan. Este interesant cu doar apostolul Ioan folosește această expresie - odată în evanghelie și apoi în epistola lui. Cred că ar trebui să-l lăsăm pe el să ne spună cum trebuie interpretat acest pasaj narativ în luma unui pasaj doctrinar. Iată ce spune el - 1 Ioan 3:5 "Şi ştiţi că El S-a arătat ca să ia păcatele; şi în El nu este păcat."

Dacă Hristos ar fi ridicat la propriu păcatele tuturor oamenilor din toate timpurile, nu ar exista nici un motiv pentru care Dumnezeu să pedepsească umanitatea. Pasajul vorbește în context despre credincioși ale căror păcate sunt ridicate de Domnul Isus. Da, în sens generic, pentru că mântuirea este extinsă de la evrei către neamuri, putem spune că El a ridicat păcatele lumii dar nicidecum nu putem spune că a ridicat păcatele fiecărui individ în parte.

Păcatul lumii

Cei care citesc expresia păcatul lumii s-ar putea să înțeleagă prin ea tot păcatul sau toate păcatele sau orice păcat sau fiecare păcat în parte. Observați însă că textul nu folosește deloc aceste tip de expresii care să detalieze la ce anume se referă autorul când spune păcatul lumii. Motivul pentru care nu găsim asemenea detalii și explicații este faptul că nu a fost scopul lui Ioan Botezătorul să trateze specific acest subiect.

Ceea ce trebuie însă să ne fie clar tuturor este că cei care spun că expresia înseamnă tot păcatul lumii au adăugat textului biblic și nu pot adopta această semnificație până când nu detaliază cu dovezi textuale că aceasta ar fi semnificația pe care trebuie să o atribuim acestei expresii. Deocamdată n-am auzit argumente convingătoare, ci doar afirmații.

Contextul evreiesc

Domnul Isus a fost trimis la oile pierdute ale casei lui Israel. Mesajul lui Ioan despre Hristos este unul revoluționar pentru gândirea evreilor legată de tradiția mesianică. Evreii credeau că au reușit să-L sechestreze pe Mesia pentru scopurile lor înguste. Ioan vine și anunță că Mesia va face o lucrare pentru lume iar semnificația termenului este una generală referindu-se la evrei cât și la neamuri. Termenul în general este o extindere de la categoria restrânsă a evreilor la categoria neamurilor.

Mielul pascal

Când evreul auzea aceste cuvinte: iată Mielul trebuia să își aducă aminte de mielul pascal. Când evreii au jertfit mielul înainte de ieșirea lor din Egipt, ei au făcut lucrul acesta doar pentru cei din poporul Israel. Mielul pascal ridica păcatul poporului lui Dumnezeu. Acest miel nu ridica păcatul filistenilor sau egiptenilor. Acum Dumnezeu a dat un Miel, pe Fiul Său, care nu ridică doar păcatele poporului Israel, ci întregului popor al lui Dumnezeu răspândit în lume, indiferent de limbă, rasă, sex, statul social, națiune etc.

Profețiile Vechiului Testament

Isaia 53:7-8 "Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura.El a fost luat prin apăsare şi judecată, dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut că El fusese şters de pe pământul celor vii şi lovit de moarte pentru păcatele poporului meu?"

Ioan nu aduce o revelație cu totul nouă, ci vorbește în același limbaj pe care îl găsim în cartea profetului Isaia care prevestește, profețește și prezintă proto-Evanghelia. Isaia vorbește despre un miel care a fost lovit de moarte pentru păcatele poporului meu. Isaia nu știe nimic despre luarea păcatelor tuturor oamenilor, de pretutindeni, din toate timpurile.

Împlinirea escatologică

Datorită limbajului deosebit de ciudat și unic în Noul Testament chiar unii autori care cred în ispășirea universală au adoptat o interpretare deosebită a acestui pasaj. Ei spun că textul se referă la ridicarea păcatului din lume la sfârșitul veacurilor, când lumea va fi eliberată total de păcat.

F. B. Hole: Dumnezeu va avea un cosmos - universul ca un întreg - total și veșnic curățit de păcat; iar aici este cel care prin sacrificiul Lui îndeplinește acest lucru.

William Kelly: Forța deplină a acestei expresii va fi mărturisită abia în rezultatele glorioase ale vărsării sângelui Său, care îndepărtează ultima urmă a păcatului în cerurile noi și noul pământ în care va locui neprihănirea. Nu mă refer aici la toți indivizii, ci la creație.